Ateroscleroza, sau boala aterosclerotică, afectează un procent din ce în ce mai mare al populației, majoritatea persoanelor de peste 65 de ani suferind de o formă mai severă sau mai ușoară.¹ Nu se cunosc cauzele exacte ale apariției aterosclerozei. Medicii dau vina pe factorii genetici (istoricul familial), dar și factorii de mediu precum obezitatea, fumatul, diabetul și alimentația bogată în colesterol.

Ce este ateroscleroza?

Îngustarea pereților arterelor ca urmare a depunerii de lipide sub forma de plăci ateromatoase poartă numele de ateroscleroză. Odată cu această îngustare, sângele va circula mai greu, sau se poate bloca în artere, cauzând o serie de boli cardiovasculare periculoase.

Arterele sunt vasele mari de sânge care pornesc de la inimă și transportă sânge proaspăt oxigenat către întreg organismul. Căptușeala arterelor poartă numele de endoteliu, aceasta fiind alcătuită din celule endoteliale. Ateroscleroza afectează endoteliul prin depunerile de celule grase care rămân în sânge din cauza prezenței în exces în organism.  

În timp, depunerile de pe endoteliu formează plăci arteriale. Placa este formată din molecule de colesterol LDL (”colesterol rău”), grăsimi, calciu și celule albe care se încorporează printre celulele endoteliale. Zonele de arteră afectate de placă se vor deteriora și își vor pierde elasticitatea, putând cauza blocaje și accidente vasculare cerebrale.

Schimbarea stilului de viață ca metodă de prevenție

Ateroscleroza are o serie largă de factori de risc, dintre care o mare parte sunt ușor de evitat. Acești factori cuprind: diabetul, dislipidemia, fumatul, consumul de grăsimi trans (colesterol LDL), obezitatea abdominală (când grăsimea în exces se depune mai ales în jurul abdomenului), rezistența la insulină, hipertensiunea și o dietă vestică (axată pe produse prăjite sau semipreparate și băuturi carbogazoase).

Schimbarea stilului de viață a unui pacient cu ateroscleroză este nu numai esențială, ci și relativ ușor de realizat. Astfel, pacientul va reduce factorii de risc asupra cărora are control, și va putea de asemenea influența caracterul ereditar al bolii și să amâne instalarea ei. Cei mai importanți factori de prevenție pentru ateroscleroză sunt:

1.      Alimentația bogată în grăsimi sănătoase

Grăsimile alimentare se împart în 3 categorii: nesaturate, saturate și trans-saturate. Impactul grăsimilor saturate și trans a fost dovedit de mai multe studii, iar medicii sunt de acord că aceste două tipuri de grăsimi cauzează boli cardiovasculare. Grăsimile saturate se regăsesc în produse animale și lactate, dar și în uleiuri vegetale lichide.

Grăsimile trans sunt uleiuri vegetale supraîncălzite și transformate printr-un proces numit hidrogenare. Procesul are rolul de a le stabiliza și prelungi durata de valabilitate, cum este cazul margarinei. Grăsimile trans sunt de două ori mai nocive decât alte tipuri, pentru că scad cantitatea de colesterol bun din organism, HDL, și o cresc pe cea de colesterol nociv, LDL. Acest lucru duce la inflamarea arterelor și le pot chiar degrada.

Eroii sistemului cardiovascular, grăsimile nesaturate, reduc nivelul colesterolului și întrețin sistemul imunitar. Cel mai cunoscut tip de grăsime nesaturată este Omega 3, un compus care are efecte benefice asupra sănătății inimii și a creierului.

Multe studii² atestă eficiența suplimentelor cu Omega 3 în ceea ce privește ateroscleroza și bolile coronariene. Acest tip de acizi grași esențiali contribuie la menținerea unui nivel sănătos al trigliceridelor și funcționează drept substrat pentru enzimele implicate în biosinteza mediatorilor lipidici.³ Cu alte cuvinte, împiedică depunerile pe pereții arteriali și susțin elasticitatea vaselor de sânge.

Deși nu există un dozaj specific acceptat în unanimitate, majoritatea specialiștilor recomandă între 1200 și 3600 mg de Omega 3 pe zi, cum este și dozajul capsulelor UnoCardio X2, dar și UnoCardio 1000 + Vitamina D 1000, care conține în plus și 1000 mg de vitamina D, care este o altă componentă importantă a nutriției echilibrate, deoarece susține sănătatea oaselor, a mușchilor și buna funcționare a sistemului imunitar.

2.      Dieta echilibrată

Pe lângă renunțarea la grăsimile saturate și trans, este nevoie să luăm în calcul o dietă echilibrată bazată pe legume, fructe, și surse de proteine ușoare. Dieta vestică, care este compusă din alimente prăjite, carne roșie, sare și zahăr în exces, conține foarte mulți factori care degradează sănătatea. Statisticile demonstrează că o astfel de dietă duce la obezitate, diabet și boli cardiovasculare. De aceea, consumul de zahăr și carbohidrați simpli trebuie redus pe cât posibil, pe lângă limitarea grăsimilor saturate și a sodiului.

Peștele gras este o sursă bună de grăsimi sănătoase, printre care și Omega 3. Cele mai valoroase nutrițional din acest punct de vedere sunt somonul, sardinele și macroul. Nucile, semințele și spanacul se numără și ele printre alimentele care conțin acest tip de acizi grași esențiali. Sursele naturale de Omega 3 nu pot fi însă cuantificate după nevoia optimă individuală, și de aceea se recomandă completarea dietei cu un supliment cu Omega 3 de înaltă puritate, extrași din ulei de pește de mare adâncime, cum sunt UnoCardio X2 sau QuattroCardio.

3.      Renunțarea la fumat

Fumatul cauzează și întreține bolile cardiovasculare prin iritarea și inflamarea arterelor și venelor. Pe lângă degradarea plămânilor, fumatul afectează și endoteliul. Moleculele de grăsime și colesterol rău LDL se vor fixa astfel mai ușor în peretele arterelor, cauzând ateroscleroză.

4.      Evitarea alcoolului

Consumul excesiv de alcool cauzează probleme serioase de sănătate, cum ar fi bolile hepatice, ulcer peptic și cancer. Alcoolul dăunează inimii pentru că degradează mușchii cardiaci, conducând la apația unor afecțiuni precum hipertensiunea și cardiomiopatia. Pe termen lung, consecințele pot fi dintre cele mai grave: stop cardiorespirator sau accident vascular cerebral.

5.      Exercițiile fizice

Stilul de viață activ contribuie semnificativ la sănătatea cardiovasculară. Medicii recomandă să facem exerciții cardio (aerobic) cel puțin 30 de minute de 5 ori pe săptămână. Nu numai că ne vom întări mușchii scheletici, ci îl vom antrena și pe cel al inimii. Astfel, circulația sangvină se va îmbunătăți, tensiunea arterială se va reduce ușor, iar corpul se va oxigena mai eficient.

6.      Atingerea unui index de masă corporală sănătos

Indexul de masă corporală măsoară greutatea optimă în funcție de înălțimea unei persoane. Rezultatul ar trebui să se situeze între 18,5 și 24,9. Persoanele care au valoarea IMC-ului peste 25 au șanse mai mari de a dezvolta ateroscleroză și alte afecțiuni ale inimii. 

7.      Evitarea factorilor stresanți

Stresul cotidian afectează o bună parte din populația de adulți tineri, care deși nu au încă simptome de ateroscleroză, le pot induce prin păstrarea stilului de viață agitat și stresant. Câteva tehnici de respirație și relaxare prin întindere pot diminua efectele stresului, cu efect imediat.

O altă soluție ar fi suplimentarea dietei cu vitamina D, care are un efect benefic contra stresului.⁴ Cortizolul, ”hormonul stresului”, este responsabil de epuizarea rezervelor de vitamina D din organism. Administrarea zilnică a unui nutraceutic precum UnoCardio1000 + Vitamina D 1000 poate îmbunătăți starea sistemului nervos și preveni efectele adverse ale stresului.

Bibliografie

1.      Cartea ”Tresch and Aronow's Cardiovascular Disease in the Elderly”, a 5-a ediție. Editura CRC Press, 2013, autori: Aronow WS, Fleg JL, Rich MW. Pagina 171.
2.      Studiul ”Omega-3 fatty acids: mechanisms underlying “protective effects” in atherosclerosis”, publicat în Current Opinion in Lipidology, în 2013, autori: Chuchun L. Chang, Richard J. Deckelbaum.
3.      Studiul ”Omega-3 fatty acids in atherosclerosis and coronary artery disease”, publicat în Future Science OA, în 2017, autori: Magnus Bäck.
4.      Studiul ”Effect of Vitamin D Supplement on Mood Status and Inflammation in Vitamin D Deficient Type 2 Diabetic Women with Anxiety: A Randomized Clinical Trial”, publicat în International Journal of Preventive Medicine, în 2019, autori: Siavash Fazelian, Reza Amani et al.