Vitamina E, utilă pentru prevenirea oxidării colesterolului


Dieta modernă este relativ scăzută în nutrienții esențiali sănătății. Grăsimile saturate din mâncărurile prăjite și fast-food, excesul de zahăr, sare și cofeină, aditivii din mâncărurile semipreparate și tot restul alimentelor convenabile și gata împachetate au un efect nociv asupra proceselor biologice. În consecință, rata obezității a crescut considerabil în ultimele decenii, cele mai afectate fiind țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. 

 

Obezitatea duce la boli cardiovasculare și diabet zaharat, ducând mai departe lanțul efectelor negative ale alimentației deficitare. Este binecunoscut faptul că un consum exagerat de grăsimi saturate și trans-saturate (de origine animală sau hidrogenate artificial) crește nivelul colesterolului în sânge. 

 

Procesul de oxidare al colesterolului

 

Colesterolul se împarte în două categorii: LDL, colesterol rău, și HDL, colesterol bun. Denumirea vine de la particulele de lipoproteine, care în funcție de densitatea dată de raportul proteine - lipide, au efecte negative sau pozitive.

 

Lipoproteinele de densitate scăzută promovează aterogeneza, acel proces prin care moleculele de grăsime se depun pe pereții arterelor. Acest proces are loc prin oxidarea lipidelor. Colesterolul este susceptibil la oxidare și formează rapid compuși numiți oxisteroli. 

 

Colesterolul se oxidează în ficat și compune o serie de acizi biliari cu rol important în digestie. Acizii biliari sunt, la rândul lor, conjugați moleculelor de acid glucuronic, glicină, sulfați sau taurină. Ficatul excretă în bilă colesterol și acest amestec de acizi biliari conjugați și neconjugați. După procesul digestiv, aproximativ 95% din acizii biliari sunt reabsorbiți din intestine, iar restul se elimină în fecale. 

 

Aceasta reprezintă baza circulației entero-hepatice: excreția și reabsorbția acizilor biliari. Este factorul esențial pentru digestia și absorbția grăsimilor alimentare. Când colesterolul este în exces și mai concentrat și se îndeplinesc anumite circumstanțe, acesta se cristalizează și contribuie la formarea calculilor biliari. Există cazuri în care calculii biliari apar din cauza bilirubinei și lecitinei, dar acestea sunt situații rare. 

 

Zilnic se metabolizează aproximativ 1 gram de colesterol în colon. Acesta poate proveni din dietă, bilă sau celule intestinale descuamate și va fi metabolizat de bacteriile din colon. În cazul în care colesterolul este în exces în sânge sau colonul este degradat din cauza unei boli intestinale inflamatorii, apar condițiile de formare a bolii aterosclerotice. 

 

De ce sunt antioxidanții importanți

 

În procesul de digestie a alimentelor se formează compuși numiți radicali liberi. Apariția lor este normală, și contracarată de antioxidanții din alimente de obicei. Antioxidanții sunt acele substanțe care protejează celulele de efectele radicalilor liberi. 

 

În cazuri mai grave, radicalii liberi pot să apară ca efect al fumatului sau radioterapiei. În exces și în lipsa antioxidantilor, radicalii liberi pot contribui la apariția bolilor cardiovasculare sau a cancerului.

 

Antioxidanții, precum vitamina E, vitamina C, flavonoidele, fenolii și carotenoizii, ajută la protejarea celulelor de efectele nocive ale radicalilor liberi. Mai exact, pot ajuta la protejarea celulelor de deteriorarea cauzată de radicalii liberi. Antioxidanții obținuți din alimente proaspete reprezintă cele mai bune surse, însă, în cazul alimentației deficitare, pot fi suplimentați cu nutraceutice.

 

Fructele, legumele, sucurile de fructe și legume, produsele din cereale integrale, nucile, semințele, ierburile aromatice și mirodeniile (inclusiv cacao) conțin antioxidanți. În plus, fructele, legumele și cerealele integrale bogate în antioxidanți sunt, în același timp, bogate în fibre, sărace în grăsimi saturate și colesterol reprezintă surse bune de vitamine și minerale.

 

Vitamina E și procesul de antioxidare

 

Vitamina E are un rol antioxidant în organism, esențial pentru protejarea celulelor. Vitamina E mai contribuie și la reducerea hiperagregării plachetare, principala cauză a formării trombozelor, cheaguri de sânge în artere și vene. 

 

Prin efectul său vasodilatator, consumul crescut de vitamina E poate reduce tensiunea arterială și diminua riscul de boli cardiovasculare. Similar medicamentelor prescrise pentru reducerea colesterolului în sânge, statinele, vitamina E are și rolul de a inhiba oxidarea colesterolului LDL în sânge. Acest lucru contribuie la protejarea peretelui arterial și prevenirea aterosclerozei.

 

Acțiunea antioxidantă a vitaminei E este motivul pentru care colesterolul LDL ar cauza mai puține probleme în organism. Studiile1 au observat o relație invers proporțională între consumul de alimente bogate în vitamina E și bolile coronariene. 

 

Vitamina E are, de asemenea, un rol important în menținerea funcției normale a celulelor endoteliale, celule care acoperă suprafața interioară a arterelor. Mai are efect și asupra inhibării aderenței și agregării plachetare, dar și efect antiinflamator. De asemenea, vitamina E scade producția de prostaglandine, compușii implicați în procesul de agregare al trombocitelor sau plachetelor sanguine.

 

Doza zilnică recomandată este de 12 mg de vitamina E. Sursele naturale de vitamina E sunt semințele de floarea soarelui, migdalele, arahidele și legumele verzi. Suplimentele naturale numite nutraceutice ajută la completarea dietei cu vitamina E și antioxidanți.

 

 

Bibliografie

  1. Studiul "Vitamin E and cardiovascular disease: observational studies", publicat în Annals of the New York Academy of Sciences, 2004, autor Gaziano J.M.
Leave your comment
Contact