Inima este cel mai important mușchi din corp, fiind responsabilă pentru pomparea de sânge și oxigen spre toate organele. Dacă nu este îngrijită corespunzător, apare ateroscleroza (în artere se formează placa de aterom), boală ale cărei efecte și complicații (infarct miocardic, accident vascular cerebral, angină pectorală etc.) reprezintă una dintre cauzele majore de deces.
Dacă ne dorim o bătrânețe ușoară, fără complicații și cu multă energie, trebuie să avem grijă și de sistemul nostru cardiovascular. Numărul oamenilor afectați a crescut considerabil în ultimele decenii, o cauză fiind și dieta alimentară vestică, bogată în grăsimi, zahăr și sare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății1, până la 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare sunt ușor de prevenit. Dintre toate măsurile preventive, dieta echilibrată și un stil de viață sănătos sunt cele mai importante pentru sănătatea generală a organismului.
Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare
Pentru că bolile de inimă sunt foarte frecvente și de multe ori, tăcute, până când se manifestă în forță, e important să se cunoască factorii de risc. Unii dintre aceștia sunt controlabili, alții nu.
1. Factori de risc necontrolabili:
- Sexul masculin
- Vârsta înaintată
- Un istoric familial de boli cardiovasculare
- Femeile după menopauză
- Rasa (afro-americanii și amerindienii sunt mai predispuși la boli cardiovasculare decât caucazienii
2. Factori de risc controlabili:
- Fumatul
- Colesterolul mărit
- Tensiunea arterială necontrolată
- Lipsa activității fizice
- Obezitatea
- Diabetul necontrolat
- Alimentația dezechilibrată
- Consumul exagerat de alcool
- Stresul, depresia și furia
Principalele afecțiuni cardiovasculare
Bolile cardiovasculare afectează structura sau funcția inimii. Acestea sunt de mai multe feluri.
- Boala coronariană este cauzată de rigidizarea arterelor (ateroscleroză) și apare atunci când acestea se îngustează sau se blochează. Este cea mai răspândită afecțiune cardiovasculară și cauzează majoritatea durerilor de piept (angine) și a atacurilor de cord.
- Aritmiile fac ca inima să bată prea lent sau prea rapid, într-o manieră dezorganizată, și întrerup circulația. Există multe tipuri de aritmii, unele nu au simptome, iar altele pot fi fatale.
- Cardiomiopatia face ca mușchii inimii să se mărească și să se rigidizeze sau să se îngroașe, manifestându-se prin simptome precum oboseala, respirația întretăiată și pulsul crescut.
- Defectele cardiace se referă la anomalii ale structurii inimii, care au legătură cu valvele, pereții, mușchii sau vasele de sânge din zona inimii. Aceste anomalii pot fi prezente de la naștere (și atunci se numesc congenitale) sau dobândite după naștere, în urma unor infecții sau a altor factori. Persoanele care trăiesc cu anomalii cardiace au nevoie adesea de intervenții chirurgicale și proceduri medicale continue.
- Infecțiile cardiace (endocardita, miocardita) sunt cauzate de bacterii, virusuri sau paraziți și dau dureri în piept, febră, tuse, frisoane și iritații ale pielii.
- Insuficiența cardiacă este o afecțiune gravă care apare când sănătatea inimii este extrem de deteriorată și inima este slăbită. Cele mai frecvente cauze ale insuficinței cardiace sunt infarctul miocardic și hipertensiunea. Insuficiența cardiacă nu se vindecă, dar, cu un diagnostic timpuriu, medicație și schimbări în stilul de viață, persoana diagnosticată mai poate trăi mulți ani și poate duce o viață aproape normală.
Măsuri pentru o inimă sănătoasă
- Dieta echilibrată
Ceea ce mâncăm și bem zi de zi influențează pozitiv sau negativ starea de sănătate a inimii noastre. Ce se poate face pentru protejarea acesteia?
- Reducerea grăsimilor rele
Grăsimile „rele” pentru organism sunt grăsimile saturate și trans-saturate. Acestea pot fi de proveniență animală sau vegetală, dar acționează negativ în organism. Depunerile de grăsimi pot agrava afecțiunile cardiovasculare deja existente. Mai pot, de asemenea, cauza boala ficatului gras, obezitate, hipertensiune și pot favoriza apariția diabetului de tip 2.
Valorile normale ale colesterolului trebuie să se situeze sub 200 mg/dl. Pentru a contribui la normalizarea acestor valori, e indicat să se evite margarina și produsele din comerț care conțin grăsimi hidrogenate, să se modereze consumul de grăsimi animale și să se favorizeze în alimentație uleiul de măsline, avocadoul, migdalele, nucile și caju-ul.
În categoria „grăsimilor bune” se încadrează și Omega 3, acizi grași sănătoși pe care corpul nostru nu îi poate produce. Se întâlnesc mai ales în peștele gras, nuci și semințe, dar și capsulele cu ulei de pește sunt o sursă sănătoasă, cu dozaj fix. Suplimentele cu Omega 3, cum este și UnoCardio X2, susțin sănătatea inimii și a creierului, protejând vasele de sânge din interior și întărind sistemul imunitar. O doză de 1000-3000 mg de Omega 3 pe zi, cum se întâlnește și în capsulele QuattroCardio, UnoCardio X2, UBIQOR , va fi suficientă pentru a suplimenta o dietă echilibrată cu și mai mulți nutrienți.
- Limitarea zahărului
Zahărul în exces poate cauza diabet de tip 2 și ateroscleroză. Probabil că băuturile carbogazoase dulci și energizantele sunt cele mai mari surse de zahăr adăugat într-o alimentație obișnuită. Alte surse importante sunt fursecurile și prăjiturile din comerț, înghețata, bomboanele și cerealele „îmbogățite” cu siropuri sau cu ciocolată. Pe lângă faptul că toate aceste produse dulci sunt consumate în exces și contribuie la creșterea în greutate și la apariția cariilor, ele cresc și riscul cardiovascular, arată o serie de studii. Deși nu este extrem de clar cum se întâmplă acest lucru, există niște supoziții. Băuturile îndulcite carbogazoase pot să crească tensiunea arterială, iar o alimentație bogată în zahăr stimulează ficatul să elimine în sânge grăsimi rele. Ambii factori cresc riscul cardiovascular.
Limita de zahăr recomandată de nutriționiști este de cel mult 25 de grame pe zi pentru femei și 37,5 grame pentru bărbați. Dulciurile procesate pot fi înlocuite cu variante mai ușoare și mai prietenoase cu sănătatea. De exemplu, un desert mai ușor sau o gustare pot fi alcătuite dintr-un iaurt natural, simplu, fără arome, care se amestecă cu fructe proaspete, după preferințe (bucăți de portocală, măr, kiwi etc.) și o linguriță de miere. O băutură dulce mai sănătoasă poate fi preparată din apă, o linguriță de miere sau sirop de agave și zeama de la o jumătate de lămâie.
- Creșterea consumului de fibre solubile
Bacteriile benefice din intestine au nevoie de aceste fibre solubile pentru a funcționa adecvat. Aceste bacterii, numite probiotice, contribuie la reducerea colesterolului rău și scad riscul de mortalitate de cauză cardiovasculară. Surse bune de fibre solubile sunt fasolea, mazărea, lintea, fructele, ovăzul și cerealele integrale.
- Sportul
Primele studii care au analizat relația dintre activitatea fizică și sănătatea inimii s-au efectuat în 1950. De atunci și până în prezent, cercetătorii au ajuns la concluzia că sportul îmbunătățește sistemul cardiorespirator, crește valorile colesterolului sănătos în sânge și scade trigliceridele. Mișcarea ajută la controlarea glucozei în sânge, sporind sensibilitatea corpului la insulină și reducând inflamația.
Exercițiile fizice regulate nu doar că îmbunătățesc condiția fizică și combat obezitatea, dar reduc și colesterolul rău (LDL) și îl cresc pe cel bun (HDL). Chiar și exercițiile de intensitate medie ajută la creșterea HDL-ului, iar cu cât intensitatea mișcărilor este mai mare, cu atât beneficiile sunt mai mari.
Specialiștii ne recomandă cel puțin 150 de minute de mișcare pe săptămână, împărțite în câte 30 de minute de cinci ori pe săptămână. Aceste 30 de minute de sport pe zi sunt suficiente pentru a reduce riscul cardiovascular. Aerobic, pilates sau yoga - toate au efecte benefice pentru circulație, dar nu cresc masa musculară; se recomandă și exerciții de rezistență și antrenament cu greutăți pentru două dintre cele cinci ședințe de exercițiu fizic săptămânal.
- Renunțarea la tutun și alcool
Fumatul și consumul de alcool sunt două dintre cauzele cel mai ușor de prevenit când vine vorba de sănătatea cardiovasculară.
Fumătorii au risc dublu de atac de cord și triplu de accident vascular cerebral, comparativ cu nefumătorii. Fumatul crește riscul de a dezvolta boli de inimă în mai multe moduri, unul dintre acestea fiind schimbarea felului în care organismul controlează colesterolul. La fumători, celulele sistemului imunitar sunt incapabile să returneze colesterolul din pereții vaselor de sânge în sânge, pentru a fi transportat spre ficat. Aceste celule disfuncționale pot contribui la înfundarea arterelor la fumători. Studiile arată că fumatul crește colesterolul total și îl scade pe cel bun. Renunțarea la fumat, însă, anulează aceste efecte negative aupra sănătății inimii.
Consumul moderat sau rar de alcool nu a demonstrat risc crescut de afecțiuni. În cazul vinului roșu, unii cercetători sunt de părere că antioxidanții prezenți în coaja strugurilor ar putea chiar să ajute sistemul cardiovascular. Un pahar cu vin pe zi poate să reducă riscul de artere înfundate și să crească HDL-ul, consideră speciliștii, însă, pentru persoanele care nu beau deloc, acesta nu este un îndemn să înceapă să bea. Moderația este cheia, în general, întrucât abuzul de alcool cauzează afecțiuni hepatice grave și dăunează sănătății inimii. De asemenea, alcoolul poate fi dăunător pentru persoanele care au deja probleme de sănătate, precum insuficiență cardiacă, hipertensiune, diabet, trigliceride mari, ritm cardiac neregulat sau un istoric de accidente vasculare cerebrale. De asemenea, e bine ca femeile însărcinate să evite alcoolul.
- Controlul stresului
Inamic nevăzut, stresul afectează pe toată lumea, din diverse motive. Dacă este prea intens și pe termen lung, stresul poate influența negativ comportamentul și factorii care cresc riscul cardiovascular: valorile mari ale tensiunii arteriale și ale colesterolului, fumatul, mâncatul în exces, consumul mare de alcool și lipsa de exercițiu fizic. Stresul necontrolat poate duce la insomnii, la neglijarea obiceiurilor sănătoase și la o stare generală proastă. Deși medicamentele sunt de folos pentru multe afecțiuni, stresul nu poate fi tratat sau vindecat cu medicație. E importantă recunoașterea cauzelor stresului și încercarea de a le elimina. Dar, cum aceste cauze nu pot fi mereu eliminate, devine necesară testarea diverselor modalități de control al stresului. Meditația, exercițiile de respirație, plimbările în natură, inițierea unor activități relaxante, respectarea orelor de somn, discuțiile sincere cu cineva apropiat ajută la combaterea stresului sau măcar la ținerea lui sub control.
Cei mai importanți nutrienți pentru sănătatea inimii
Întregul organism poate beneficia de pe urma vitaminelor și mineralelor dintr-o alimentație echilibrată. Dar dacă există lacune în alimentație, cum se întâmplă frecvent în țările dezvoltate, putem apela la ajutorul suplimentelor alimentare. Acestea au aceleași beneficii ca nutrienții regăsiți în alimente, plus garanția unui dozaj corect de fiecare dată.
Cei mai importanți nutrienți și minerale pentru sănătatea inimii sunt: Omega 3, coenzima Q10, vitamina D, vitamina K, magneziul, potasiul și acidul folic. Nutraceuticele QuattroCardio, UnoCardio X2, UBIQOR conțin Omega 3, coenzima Q10 și vitaminele K și D în doze optime pentru sănătatea sistemului cardiovascular. Acizii graşi Omega-3 influenţează pozitiv multe din mecanismele de bază ale organismului, reducând inflamaţia cronică din toate ţesuturile corpului.
Coenzima Q10 din compoziția QuattroCardio și UBIQOR are rolul de a proteja organismul de molecule nocive și întârzie îmbătrânirea celulelor. După vârsta de 30 de ani, corpul uman produce mai puțină coenzimă Q10, astfel începe procesul de îmbătrânire celulară. Suplimentele cu coenzima Q10 au și rol de antioxidant, acționând asupra radicalilor liberi din organism. De asemenea, protejează sistemul digestiv, muscular și cardiac, îmbunătățind perioada de viață a celulelor.
Vitaminele D și K, din compoziția QuattroCardio, întăresc oasele și susțin articulațiile.
Deficitul de magneziu și deficitul de potasiu au fost corelate cu hipertensiune, fiind minerale esențiale pentru sănătatea inimii.
Acidul folic, cunoscut și sub numele de vitamina B9, scade riscul formării cheagurilor de sânge și este esențial în dezvoltarea normală a sarcinii și sănătatea viitoare a bebelușului.
Bibliografie:
- Statisticile Organizației Mondiale a Sănătății http://www.euro.who.int/en/health-topics/noncommunicable-diseases/cardiovascular-diseases/data-and-statistics
- Studiul ”Omega-3 Fatty Acids and Incident Ischemic Stroke and Its Atherothrombotic and Cardioembolic Subtypes in 3 US Cohorts.”, publicat în Stroke, în 2017, autori: Saber H., Yakoob M.Y. et al.
- Studiul ”Effect of Omega-3 fatty acids on blood pressure and serum lipids in continuous ambulatory peritoneal dialysis patients”, publicat în Journal of Research in Pharmacy Practice, în 2015, autori: Afsoon Emami Naini, Nooshin Keyvandarian et al.
https://www.webmd.com/heart/heart-health-tips#5-8
https://www.healthline.com/nutrition/how-to-lower-cholesterol#section8
https://www.heartandstroke.ca/heart/what-is-heart-disease/types-of-heart-disease
https://www.heart.org/en/healthy-living/healthy-lifestyle/stress-management/stress-and-heart-health
