1. Informatii generale despre oboseala cronică (neurastenie)

● Ce este oboseala cronică sau sindromul de oboseală cronică?

● Cauzele oboselii cronice

● Simptomele oboselii sau cum se manifestă oboseala cronică

● Ce afecţiuni poate ascunde oboseala cronică?

● Diagnosticarea oboselii cronice

● Tipuri de oboseală

● Riscurile şi complicaţiile oboselii cronice

● Oboseală cronică sau sindromul de burnout? Ce înseamnă fiecare

● Oboseala cronică se vindecă?

2. Tratamentul pentru oboseală cronică

● Suplimente pentru oboseala cronică

● Vitamine pentru energie şi vitamine contra oboselii

● Oboseală cronică tratament naturist

● Cum scăpăm de oboseală prin alte metode (terapii complementare)

3. Cum putem preveni instalarea oboselii cronice

Informatii generale despre oboseala cronică

În zilele noastre ni se pare normal să ne simţim obosiţi şi epuizaţi, cu "bateriile descărcate" la finalul unei zile de lucru, mai ales că avem un ritm de viaţă mereu alert. De multe ori, poate că şi tu ai descoperit că faci slalom printr-o succesiune de activităţi şi task-uri, că nu faci pauze suficient de dese ori că te copleşeşte oboseala. Poate că nu ai putut să identifici întotdeauna motivul ori cauza exactă pentru care te simţeai obosit/ă sau fără energie şi ai trecut cu vederea anumite simptome, cum ar fi insomnia, durerile de cap, apatia. Însă când oboseala se transformă într-o problemă cronică, este bine să îţi faci o programare la cabinetul medicului pentru un consult de specialitate, pentru că este foarte posibil să fie semnul unei afecţiuni ce nu a fost încă depistată.

Ce este oboseala cronică sau sindromul de oboseală cronică?

În limbaj medical, experţii o numesc şi sindrom de oboseală cronică, un sindrom complicat, caracterizat de cel puţin 6 luni de epuizare extremă, care nu este ameliorată de odihnă şi este caracterizat şi de alte simptome, care sunt constante si prezente pe o perioadă de cel puţin 6 luni. Altfel spus, este o tulburare caracterizată de stări de oboseală extremă sau de epuizare / extenuare, ce nu dispar odată ce persoana se odihneşte şi nu pot fi explicate printr-o afecţiune medicală cunoscută.

Acest sindrom este denumit şi encefalomielită mialgică, iar cauzele sale nu sunt pe deplin înţelese de medici. Unele teorii în ceea ce priveşte cauza oboselii cronice includ infecţiile virale, stresul sau o combinaţie de mai mulţi factori.

Cauzele oboselii cronice şi factorii de risc

Este posibil ca unele persoane să aibă o predispoziţie genetică pentru a dezvolta oboseală cronică, spun specialiştii.

Oboseala cronică poate fi declanşată - mai ales la persoanele care au o predispoziţie genetică - de o combinaţie de factori. Dintre aceşti factori, ies în evidenţă:

•       Infecţiile virale - unele persoane dezvoltă acest sindrom de oboseală cronică după ce au avut o infecţie virală, iar oamenii de ştiinţă au câţiva "suspecţi", însă nu s-a descoperit până acum o asociere clară între anumite virusuri şi oboseala cronică.
•       Dezechilibrele hormonale - Persoanele cu oboseală cronică au uneori valori serice anormale ale hormonilor produşi în hipotalamus, în glanda pituitară ori în glandele suprarenale.
•       Sistemul imunitar compromis - Sistemul imunitar al persoanelor cu sindrom de oboseală cronică pare să fie uşor slăbit, însă oamenilor de ştiinţă nu le este clar dacă această diminuare este suficientă pentru a cauza oboseala cronică.
•       Stresul – este una dintre cauzele cele mai frecvent identificate, în lipsa prezenței unor alți factori. La majoritatea persoanelor cu oboseală cronică, stilul de viață și stresul prelungit sunt considerate cauzele declanșatoare.

Care sunt factorii de risc în ce priveşte oboseala cronică

Medicii spun ca factorii care pot creşte riscul de a dezvolta oboseală cronică sunt:

•       Vârsta - Chiar dacă oboseala cronică poate să apară la orice vârstă, acest sindrom afectează cel mai des persoanele trecute de 40 şi de 50 de ani.
•       Sexul - Femeile sunt diagnosticate cu sindrom de oboseală cronică mult mai des decât bărbaţii, potrivit statisticilor.
•       Stresul - Faptul ca mulţi dintre noi nu reuşesc să ţină sub control anumite surse de stres ori situaţii stresante poate contribui la dezvoltarea stărilor de oboseală, iar aceasta poate să ne afecteze pe termen lung.
•       Alţi factori care pot creşte riscul de oboseală cronică sunt: predispoziţia genetică, alergiile, factorii de mediu.

Simptomele oboselii sau cum se manifestă oboseala cronică

Când vorbim despre oboseala cronică, semnele şi simptomele acestui sindrom pot fi numeroase:

•       oboseală
•       pierderi de memorie
•       pierderea concentrării
•       gât uscat şi durere în gât
•       ganglioni limfatici care îşi măresc volumul - deci sunt inflamaţi (mai ales cei de la gât şi de la axile)
•       durere articulară inexplicabilă
•       durere musculară inexplicabilă
•       dureri de cap
•       somnul nu mai este odihnitor
•       epuizarea accentuată durează mai bine de 24 de ore dupa efortul fizic sau după un efort mintal.

Este bine să reţinem că simptomele oboselii cronice pot varia, în funcţie de persoană şi de severitatea acestui sindrom. Cel mai frecvent simptom raportat este epuizarea, atât de accentuată încât afectează activităţile de zi cu zi ale persoanei.

Ca regulă generală, pentru ca sindromul de oboseală cronică să fie diagnosticat, stările acestea de oboseală, care afectează capacitatea de a duce la bun sfârşit activităţile zilnice simple, trebuie să se întindă pe o perioadă de cel puţin 6 luni.

Tulburări ale somnului

Oboseala cronică este un sindrom ce poate da naştere unor probleme asociate cu calitatea somnului:

•       persoana nu se simte odihnită după ce a dormit în timpul nopţii, chiar dacă numărul orelor de somn este considerat unul normal,
•       persoana are insomnie cronică
•       persoana are şi alte tulburări de somn.

Cei care suferă de oboseală cronică pot avea şi pierderi de memorie, puterea de concentrare este redusă, se simt ameţiţi, au vertij ori stări de leşin atunci când îşi schimbă poziţia (de la stat întins pe pat, la stat în picioare, de exemplu).

Oboseala cronică poate avea şi simptome la nivelul întregului organism: dureri musculare, dureri de cap dese, durere la mai multe articulaţii (fără ca acestea să fie inflamate), dureri frecvente şi disconfort în gât, ganglionii limfatici sunt sensibili şi inflamaţi.

Ce afecţiuni poate ascunde oboseala cronică?

Multe afecţiuni pot cauza stări de oboseală, iar câteva exemple sunt cele de mai jos:

•       anemia
•       hipotiroidismul
•       hipertiroidismul
•       artrita
•       boala Addison, care afectează nivelul hormonilor
•       infecţiile (răceala şi gripa)
•       insuficienta cardiacă congestivă
•       fibromialgia
•       tulburările de somn - insomnia este cel mai bun exemplu
•       tulburările alimentare - un exemplu este anorexia
•       bolile autoimune
•       cancerul
•       diabetul
•       afecţiunile renale
•       afecţiunile hepatice
•       BPOC sau bronhopneumopatia obstructiva cronica
•       emfizemul.

Există şi numeroase afecţiuni ale sănătăţii mintale, ce pot cauza oboseală. Să nu uităm că oboseala este un simptom des întâlnit al anxietăţii, depresiei, tulburării afective sezoniere.

Diagnosticarea oboselii cronice

Nu există un test ori o investigaţie anume pentru sindromul de oboseală cronică, însă există anumiţi paşi clari, care îi ajută pe medici să stabilească diagnosticul.

•       Istoricul medical - Medicul va pune întrebări despre antecedentele medicale ale persoanei şi va efectua o examinare fizică amănunţită.
•       Investigaţii şi analize - Este posibil ca medicul să recomande anumite analize de sânge ori un sumar de urină, pentru a elimina din start ale afecţiuni, precum anemia, glanda tiroidă subactivă (hipotiroidismul) sau problemele hepatice ori renale.

Deoarece simptomele oboselii cronice pot să semene foarte mult cu cele ale altor probleme de sănătate, procesul de diagnosticare poate fi dificil și îndelungat.

Înainte de a diagnostica acest sindrom caracterizat de oboseală cronică, medicul va trebui să elimine din ecuaţie alte afecţiuni şi conditii, ca de exemplu:

•       Tulburările de somn - medicul va afla, prin folosirea unor investigaţii, dacă somnul este perturbat sau nu de sindromul de apnee în somn, de insomnie ori de sindromul picioarelor neliniștite.
•       Afecţiuni medicale - oboseala este un simptom ce indică mai multe tipuri de probleme medicale: anemia, diabetul, hipotiroidismul etc.
•       Afecţiuni ale inimii şi ale plămânilor - Problemele de la inimă sau cele de la plămâni pot da stări de oboseală la unii pacienţi. Medicul ar recomanda în acest caz un EKG de efort, pentru a evalua funcţia inimii şi pe cea a plămânilor.

Tipuri de oboseală

Există diferite tipuri de oboseală, spun experţii.

Oboseală fizică - În acest caz, persoana descoperă că îi este dificil din punct de vedere fizic să facă anumite lucruri pe care în mod normal le putea face - de exemplu, să urce scările. Acest tip de oboseală include şi slăbiciunea musculară.

Oboseala mintală - Persoana cu acest tip de oboseală descoperă că îi este tot mai greu să se concentreze asupra unor lucruri şi să se dedice unor sarcini simple. Este posibil şi ca persoana să se simtă somnoroasă, moleşită sau să observe că îi este dificil să stea trează în timp ce lucrează.

Oboseala cronică nu este o simplă stare de somnolenţă pe parcursul unei zile. Oboseala cronică este de regulă asociată cu o problemă de sănătate ori o condiţie medicală.

Riscurile şi complicaţiile oboselii cronice

Sindromul de oboseală cronică are mai multe complicaţii, cele mai cunoscute fiind:

•       depresia
•       izolarea socială
•       limitări în ceea ce priveşte stilul de viaţă
•       creşterea ratei absenteismului de la locul de muncă
•       creşterea numărului de zile de concediu medical pe care persoana le cere la locul de muncă.

La fel ca în cazul oricărei afecţiuni cronice, este foarte probabil ca persoanele cu oboseală cronică să se confrunte cu depresia, cu stresul şi cu anxietatea. Chiar dacă sindromul acesta de oboseală cronică nu este o tulburare psihică, el poate avea simptome debilitante, afectând calitatea somnului şi calitatea vieţii. Persoanele acestea pot avea zile în care se simt mai obosite ca oricând.

Oboseala cronică poate crea adevărate provocări şi "obstacole" în calea educaţiei, carierei şi vieţii personale, afectând mai multe planuri ale vieţii de zi cu zi. Aşa că multe persoane cu aceste simptome recunosc că se simt demoralizate şi uneori chiar deznădăjduite, mai ales că încearcă tot timpul să găsească un echilibru între obligaţiile şi dorinţele lor nu doar la locul de muncă, ci şi în viaţa personală.

Oboseală cronică sau sindromul de burnout? Ce înseamnă fiecare

Sindromul de oboseală cronică este o tulburare pe termen lung, cu o gamă variată de simptome, dintre care cel mai frecvent este oboseala extremă. Starea aceasta de epuizare accentuată se întinde pe o perioadă de cel puţin 6 luni şi nu se ameliorează dacă persoana se odihneşte. În cazul multor persoane cu oboseală cronică, tulburarea aceasta debutează subit, de multe ori ca urmare a unei infecţii sau a unei traume fizice sau psihologice, cum ar fi o intervenţie chirurgicală, un accident traumatizant sau decesul unei persoane dragi.

În alte cazuri, sindromul oboselii cronice se dezvoltă treptat, iar stările pot să dureze mai multe luni sau ani. Este bine să reţinem, însă, că majoritatea persoanelor care se confruntă cu oboseala cronică (pe termen lung, aşadar) nu suferă de sindromul oboselii cronice. Depresia şi suprasolicitarea sunt cauze mult mai dese ale oboselii cronice, spun expertii.

Pe de altă parte, sindromul burnout (sinonim cu sindromul epuizării profesionale) este un termen greu de definit. Unii experţi^* subliniază că toate definiţiile de până acum ale burnout-ului au în comun ideea că simptomele lui sunt cauzate de stresul de la locul de muncă şi de alte tipuri de surse de stres ce au legătură cu locul de muncă.

Există trei zone principale ale simptomelor despre care se crede că sunt semnele burnout-ului:

1. Extenuarea - persoanele se simt fără putere şi extenuate emoţional, sunt obosite şi spun că nu au suficientă energie. Simptomele fizice includ neplăceri precum: durerea şi probleme la nivelul stomacului şi intestinelor.

2. Îndepărtarea de activităţile asociate cu locul de muncă - Persoanele care suferă de burnout consideră joburile pe care le au foarte stresante şi frustrante. Aceşti oameni încep să fie cinici cu privire la condiţiile de lucru şi la colegii lor.

3. Performanţa scăzută - Burnout-ul afectează sarcinile de zi cu zi de la locul de muncă, de acasă sau din acele momente când individul are grijă de alţi membri ai familiei. Persoanele cu burnout sunt foarte pesimiste în legătură cu sarcinile lor, recunosc că le este greu să se concentreze.

Oboseala cronică se vindecă?

Sindromul oboselii cronice poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă şi sex, deşi experţii au observat că cel mai frecvent acesta afectează femeile în decada a patra și a cincea de viaţă.

Există multe opţiuni de tratament care pot calma simptomele oboselii cronice, spun specialiştii, însă trebuie să reţinem că sindromul acesta evoluează diferit de la o persoană la alta. Prin urmare, persoanele cu această problemă sunt sfătuite să coopereze cu medicul lor, pentru a crea un plan de tratament care să le acopere în mod clar nevoile şi care să îi ajute să combată, pe cât posibil, oboseala.

Sindromul de oboseală cronică poate fi o adevărată provocare, iar cei diagnosticaţi vor trebui să facă anumite schimbări în stilul de viaţă, în alimentaţie etc., pentru a se adapta la această oboseală cronică.

Metodele actuale de tratament nu pot vindeca fiecare persoană cu sindromul oboselii cronice, spun experţii. Pentru majoritatea pacienţilor cu stări de oboseală ce durează mai mult de 6 luni, o cură de tratament înseamnă tratarea sau menţinerea sub control a simptomelor individuale ale acestui sindrom.

Pentru că simptomele oboselii cronice variază de la o persoană la alta, sunt disponibile metode variate de tratament, pentru a răspunde la paleta largă de simptome fizice, aşa că acest lucru înseamnă că nu toate tratamentele se dovedesc întotdeauna eficiente pentru fiecare pacient cu sindrom de oboseală cronică. De aceea, este important ca stările de oboseală să nu fie trecute cu vederea, iar pacientul să ajungă la medic pentru a fi diagnosticat corect, pe baza setului său de simptome.

Tratamentul pentru oboseală cronică 

În cazul oboselii cronice, tratamentul va fi special conceput pentru a se potrivi cu simptomele pe care le are pacientul. Stabilirea cat mai din timp a diagnosticului, administrarea medicamentelor care ţin sub control anumite simptome şi modificarea stilului de viaţă pot să ajute persoanele care suferă de oboseală cronică.

Să reţinem, aşadar, că planul de tratament pentru sindromul de oboseală cronică poate fi unul complex, ce se întinde pe mai multe planuri:

Suplimente pentru oboseala cronică

Există numeroase strategii care nu implică neapărat folosirea unui tratament medicamentos, iar aceste strategii se pot dovedi utile în cazul unora dintre pacienţii cu oboseală cronică. Printre aceste metode se află şi suplimentele nutritive. Medicul specialist, de exemplu, poate recomanda analize şi investigaţii, pentru a afla dacă pacientul are carenţe în ceea ce priveşte nutrienţii importanţi şi, în funcţie de rezultatele obţinute, medicul poate sugera anumite tipuri de suplimente. Desigur, înainte de toate, medicul trebuie să discute cu pacientul despre riscurile şi beneficiile suplimentelor alimentare şi trebuie să îi explice persoanei cu oboseală cronică şi faptul că sunt posibile interacţiuni cu anumite medicamente.

Iată câteva exemple de suplimente alimentare care pot combate oboseala şi care pot da organismului mai multă energie:

Acizii graşi esenţiali -Persoanele cu sindrom de oboseală cronică au, de regulă, niveluri mai scăzute ale acizilor graşi esenţiali, care sunt importanţi pentru a reduce inflamaţia şi pentru a stimula imunitatea. Întreabă-ţi medicul ce suplimente cu acizi graşi Omega 3, Omega 6, Omega 7 şi Omega 9 îţi recomandă, pentru a contracara simptomele oboselii cronice. Surse bune de acizi graşi esenţiali sunt uleiul de peşte (pe care îl găseşti sub formă de capsule), cât şi uleiul de in si uleiul de primula care se regăsesc în unele suplimente alimentare.

Coenzima Q10 sau CoQ10 - Este produsă în mod natural în corpul nostru. Ea se găseşte sub mai multe forme, cum ar fi ubiquinona şi ubiquinolul. Toate celulele conţin coenzima Q10, deşi inima, rinichii şi ficatul au cele mai mari cantităţi. Celulele din corpul nostru folosesc coenzima Q10 pentru a produce energie şi pentru a se proteja de stresul oxidativ. Suplimentele pot fi o soluţie bună pentru a reduce oboseala în cazul persoanelor care au un nivel scăzut al acestei coenzime.

Studiile² au sugerat de-a lungul timpului că această coenzimă, care se găseşte şi sub formă de supliment, ar putea calma simptomele sindromului de oboseală cronică şi ar putea reduce alte simptome asociate cu bolile cronice, cum ar fi fibromialgia.

Magneziul - Este un mineral important pentru organism, ajută la menţinerea valorilor normale ale tensiunii arteriale, creşte energia şi calmează stările de anxietate, având multiple beneficii pentru sănătate.

Vitamine pentru energie şi vitamine contra oboselii

Vitamina B12 - Este cea care ajută la transformarea alimentelor pe care le mâncăm în energie pe care celulele noastre o pot folosi. În plus, vitamina B12 previne un tip de anemie care ne face să ne simţim slăbiţi şi obosiţi. Există persoane care au un risc mai mare de a suferi o carenţă de vitamina B12 (vârstnicii, persoanele vegane, pacienţii cu afecţiuni gastrointestinale), aşa că în cazul lor, pentru a combate sau preveni oboseala, medicul poate recomanda suplimente cu B12.

Acidul folic sau vitamina B9 - Deficitul de acid folic poate duce la un tip de anemie numita anemie megaloblastică, iar în acest caz, măduva produce eritrocite anormale, imature, de dimensiuni neobişnuit de mari. Simptomele acestei anemii sunt oboseala extremă, palpitaţii, dificultate în respiraţie, etc. Dacă medicul depistează această anemie, el poate recomanda suplimente cu acid folic.

Vitamina C - Este si ea un aliat în lupta contra stărilor de oboseală, întrucât ajută sistemul imunitar. Discută cu medicul şi întreabă-l ce doză zilnică de vitamina C este recomandată în cazul tău, pentru a susţine buna funcţionare a sistemului imunitar şi o producţie optimă a hormonilor din glandele suprarenale-

Vitamina D - Deficitul de vitamina D se regăseşte la un procent destul de mare din populaţia generală. Experţii ştiu deja că, dacă există o carenţă de vitamina D şi în acelaşi timp o persoana are sindromul de oboseală cronică, se poate observa o uşoară ameliorare a simptomelor dupa o perioadă adecvată de folosire a suplimentelor cu vitamina D. Dacă doreşti să combaţi stările de oboseală, este important să îi oferi organismului tău între 1000 si 4000 de unităţi internaţionale (UI) de vitamina D pe zi. Reţine, însă, că doza recomandată poate varia în funcţie de severitatea carenţei tale, aşa că discută cu medicul tău înainte de a începe să iei orice fel de suplimente, inclusiv vitamina D3.

Oboseală cronică: tratament naturist

Dacă vrei să apelezi la proprietăţile unor plante medicinale pentru a combate oboseala cu care te confrunţi pe termen lung, discută cu medicul tău despre plantele care sunt indicate în cazul tău. Câteva exemple de remedii din medicina naturistă sunt:

Ginsengul siberian - Ginsengul este un alt aliat din medicina naturistă, care poate să ajute persoanele cu stări de oboseală, mai ales dacă este vorba de o formă uşoară de oboseală. În cadrul unui studiu, pacienţii cu sindromul de oboseală cronică ce au luat zilnic suplimente cu ginseng siberian, pe o perioadă de 4 luni, au raportat că s-au simţit mai puţin obosiţi şi că starea lor s-a îmbunătăţit mai repede.

Valeriana - Remediile din această plantă te ajută să dormi bine, lucru care te ajută mai departe, în lupta contra stărilor de oboseală. Pentru a trata sindromul de oboseală cronică, ia remediile din plantă aşa cum ţi-au fost prescrise de medicul tău, pe perioada recomandată de acesta.

Extractul de lemn dulce - Unele persoane cu sindromul oboselii cronice au tensiunea arterială anormal de scăzută. Aşa că în cazul persoanelor cu simptome precum oboseala, acest supliment poate să fie de ajutor pentru că sporeşte nivelul energiei.

Ginkgo Biloba - Şi această plantă poate să ajute în stările de oboseală, pentru că ameliorează concentrarea şi starea de alertă, îmbunătăţind circulaţia sanguină în creier.

Ashwagandha sau ginseng indian - Se crede ca acest supliment ne dă energie, sporind rezistenţa organismului în faţa stresului fizic şi mental. În cadrul unui studiu¹, persoanele cărora li s-a administrat ashwagandha au avut rezultate semnificativ mai bune în cazul unor măsurători ale stresului şi ale anxietăţii. Totodată, aceste persoane au avut un nivel cu 28% mai mic al cortizolului, hormonul stresului.

Cum scăpăm de oboseală prin alte metode (terapii complementare)

Dacă te confrunţi cu oboseala cronică, poţi apela şi la medicina alternativă. De exemplu, poţi încerca acupunctura, tai chi, yoga şi masajul terapeutic, pentru că aceste metode pot sa ajute la calmarea durerii asociate cu sindromul de oboseală cronică. Cel mai indicat ar fi să discuţi cu medicul tău curant înainte de a apela la orice fel de terapie complementară.

Cum putem preveni instalarea oboselii cronice 

Deoarece cauza sindromului de oboseala cronică rămâne una necunoscută, experţii de la Harvard spun că acesta nu poate fi prevenit. Chiar şi aşa, persoanele care suferă de oboseală cronică sunt încurajate să îşi schimbe stilul de viaţă, pentru a reduce stările de epuizare.

Pacienţii sunt sfătuiţi să reducă la minimum efortul fizic şi să încerce să evite stresul psihologic.

Un alt pas important este ca persoanele cu oboseală cronică să înveţe, în timp, să îşi investească energia în acele activităţi esenţiale (de acasă ori de la birou) şi să înveţe să reducă sau să lase deoparte acele activităţi mai puţin importante.

În funcţie de simptomele care sunt prezente, persoanele cu sindromul oboselii cronice au la dispoziţie mai multe metode care le ajută să ţină sub control stările acestea, în fiecare zi. Printre aceste metode se află:

•       Calendarele, jurnalele, agendele care îi ajută pe aceşti pacienţi să se organizeze cât mai bine peste zi şi să ţină minte anumite sarcini (să le planifice în detaliu);
•       Psihoterapie - în cazul în care îşi doresc să descopere strategii de natură emoţională sau psihologică, pentru a face faţă oboselii cronice;
•       Tehnici de relaxare - aşa cum sunt exerciţiile de respiraţie, meditaţia sau masajul relaxant;
•       O alimentaţie echilibrată şi bogată în substanţe nutritive;
•       Suplimente nutritive specifice, cu formule special concepute, dacă persoana descoperă că are un deficit în ceea ce priveşte unul sau mai mulţi nutrienţi (de exemplu, vitamina D, vitamina B12, fierul etc.).

Bibliografie:

^*Cartea "Depression: What is burnout?", publicată în decembrie 2012, pe www.ncbi.nlm.nih.gov, Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG).

¹ Studiul "A prospective, randomized double-blind, placebo-controlled study of safety and efficacy of a high-concentration full-spectrum extract of ashwagandha root in reducing stress and anxiety in adults.", publicat în 2012 în Indian Journal of Psychological Medicine; Chandrasekhar K, Kapoor J, Anishetty S.

²Articolul "Supplements for Chronic Fatigue Syndrome?", publicat în 2016 în  P & T : a peer-reviewed journal for formulary management.

NHS Choices - nhs.uk/conditions/chronic-fatigue-syndrome-cfs/treatment/

Harvard Medical School - health.harvard.edu/a_to_z/chronic-fatigue-syndrome-a-to-z

Mayo Clinic - mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-fatigue-syndrome/symptoms-causes/syc-20360490

Centers for Disease Control and Prevention (CDC) - cdc.gov/me-cfs/treatment/index.html