Sistemul imunitar: ce este și cum îl menținem în echilibru?


1. Informaţii generale despre sistemul imunitar

  • Ce este sistemul imunitar?
  • Cum funcţionează sistemul imunitar?
  • Ce sarcini îndeplineşte sistemul imunitar?
  • Părţile care alcătuiesc sistemul imunitar
  • Tipuri de sistem imunitar
  • Afecţiuni care slăbesc sistemul imunitar
  • Suplimente alimentare care întăresc sistemul imunitar

 

2. Recomandări pentru întărirea sistemului imunitar

 

Informaţii generale despre sistemul imunitar

Sistemul imunitar este cel care face o muncă remarcabilă, pentru că el ne protejează împotriva acelor microorganisme care ne pot îmbolnăvi, însă uneori, dacă este prea slăbit, poate da greş şi astfel, un microorganism ne invadează corpul şi ne îmbolnăveşte. Din fericire, există numeroase măsuri pe care le putem adopta pentru a ne întări sistemul imunitar, începând de la o alimentaţie bogată şi sănătoasă, anumite vitamine şi suplimente, până la schimbări în stilul de viaţă care ne feresc de îmbolnăvire.

Ce este sistemul imunitar?

Sistemul imunitar este o reţea complexă de celule şi de proteine care ne apără organismul împotriva infecţiilor. Ce face el, de fapt? Sistemul imunitar ţine o evidenţă a fiecărui microorganism sau microb pe care l-a învins în trecut, astfel încât să îl poată recunoaşte şi să îl distrugă rapid dacă acel microb pătrunde din nou în corpul nostru.

Sistemul imunitar este alcătuit din celule speciale, proteine, ţesuturi şi organe care ne apără în fiecare zi de microorganisme şi tot felul de "invadatori". În cele mai multe cazuri, el îşi îndeplineşte funcţia şi ne menţine sănătoşi, împiedicând infecţiile, însă uneori pot să apară probleme care duc la îmbolnăvire, iar în acest caz, sistemul imunitar este afectat.

Ce trebuie să reţinem? Că sistemul imunitar este mecanismul de apărare al corpului împotriva unor organisme care ne îmbolnăvesc şi ne atacă. Prin mai multe etape - numite răspuns imun - sistemul imunitar atacă aceste microorganisme şi substanţe care ne invadează diferite sisteme din corp şi care pot duce la apariţia unor boli.

Cum funcţionează sistemul imunitar?

Sistemul imunitar ne protejează corpul ca un adevărat gardian, împotriva influenţelor dăunătoare din mediu. El este esenţial pentru supravieţuirea noastră şi este alcătuit din diferite organe, celule şi proteine. Pe lângă sistemul nervos, cel imunitar este cel mai complex sistem pe care îl are corpul uman.

El funcţionează, spun experţii, tocmai pentru că ştie să facă diferenţa între substanţele din organism şi cele din afara lui. Pentru ca protecţia pe care ne-o oferă să fie eficientă, este important ca sistemul imunitar să poată face diferenţa între propriile celule, organisme şi substanţe şi acele celule/organisme/substanţe care vin din afara corpului.

Se întâmplă ca sistemul imunitar să fie activat de multe substanţe care nu sunt proprii corpului nostru, iar acestea se numesc antigeni. Proteinele de pe suprafaţa bacteriilor, fungilor şi virusurilor sunt antigeni. Când antigenii se leagă de receptorii speciali de pe celulele care fac parte din sistemul imunitar, cel care ne apără, încep să aibă loc mai multe procese. Apoi sistemul imunitar poate să îşi "amintească" anumite informaţii pe care le-a stocat, pentru a fi pregătit mult mai repede să se apere împotriva agenţilor patogeni cunoscuţi.

Celulele din corpul nostru au şi ele proteine la suprafaţă, însă sistemul imunitar nu va lucra împotriva lor, deoarece a învăţat deja să identifice aceste proteine proprii.

Ce fel de celule fac parte din sistemul imunitar?

Globulele albe (numite şi leucocite) circulă prin corp prin vasele de sânge şi vasele limfatice. Ele sunt într-o patrulare constantă, căutând patogenii (acei agenţi care provoacă infecţii).

Globulele albe sunt "depozitate" în diferite locuri din corp: timusul, splina, măduva osoasă, ganglionii limfatici.

Există două tipuri principale de leucocite:

1. Fagocitele - celule care înconjoară şi absorb patogenii şi îi "mănâncă": neutrofile, monocite, macrofage, celule mastoidiene.

2. Limfocite - ele ajută organismul să îşi amintească de invadatorii din trecut şi îi recunosc dacă aceştia revin pentru a ataca din nou corpul. Limfocitele iau naştere în măduva osoasă şi se dezvoltă în:

  •       limfocite B, care produc anticorpi şi care alertează limfocitele T,
  •       şi limfocite T, care distrug celulele compromise din corp şi alertează alte leucocite.

Ce sarcini îndeplineşte sistemul imunitar?

Este important să înţelegem că, fără sistemul imunitar, fiinţa umană ar fi expusă la influenţele dăunătoare ale patogenilor şi ale altor substanţe din mediul înconjurător, însă fără el am fi expuşi inclusiv la modificări dăunătoare pentru noi care se petrec în interiorul corpului.

Iată, deci, care sunt principalele sarcini sau funcţii pe care le îndeplineşte sistemul imunitar:

1. Neutralizează patogenii, adică bacteriile, virusurile, paraziţii sau fungii care au pătruns în corp şi îi elimină din organism.

2. Recunoaşte şi neutralizează substanţele dăunătoare din mediu.

3. Luptă împotriva celulelor proprii din corp, care au suferit modificări din cauza unei boli - cel mai bun exemplu aici sunt celulele canceroase.

Părţile care alcătuiesc sistemul imunitar

Toate celulele care fac parte din sistemul imunitar provin din nişte precursori din măduva osoasă şi se dezvoltă, ajungând celule mature, trecând printr-o serie de schimbări care pot să aibă loc în diferite părţi ale corpului nostru.

Principalele părţi ale sistemului imunitar sunt: globulele albe sau leucocitele, anticorpii, sistemul limfatic, sistemul complement, splina, măduva osoasă şi timusul.

Pielea

De obicei, pielea este prima linie de apărare împotriva microbilor. Celulele pielii noastre produc şi secretă proteine antimicrobiene importante, aşa că celulele imune pot să existe în unele straturi ale pielii.

Măduva osoasă

Măduva conţine celule stem care pot să se dezvolte în diverse alte tipuri de celule. Din anumite celule stem din măduvă se vor dezvolta celulele imune: neutrofile, eosinofile, bazofile, celulele mastoidiene, monocite, celule dendritice si celule macrofage.

Pot sa apara si celule imune adaptative, cum sunt limfocitele B si limfocitele T, cat si celulele Natural Killer (celule NK).

Sângele

Celulele imune circulă în mod constant prin fluxul sanguin, pentru a depista probleme. Când o persoană face analize de sânge pentru a monitoriza valorile leucocitelor (globulele albe, un alt nume pentru celulele imune), aceste analize pot furniza medicului informaţii preţioase. Dacă valorile leucocitelor sunt prea mari sau prea mici în sânge, acest lucru reflectă o problemă.

Sistemul limfatic

Acesta reprezintă o reţea vastă de vase şi ţesuturi alcătuite din limfă, un lichid extracelular, şi din organe limfoide, aşa cum sunt ganglionii limfatici. Celulele sistemului imunitar circulă prin sistemul limfatic şi se întâlnesc în ganglionii limfatici, care există în mai multe zone din corp.

Timus

Limfocitele T se maturizează în timus, o glandă localizată în cavitatea toracică.

Splina

Splina este un organ important şi chiar dacă nu este legată în mod direct de sistemul limfatic, ea este esenţială pentru procesarea informaţiei din fluxul sanguin.

Ţesuturile alcătuite din mucoase 

Suprafeţele pe care există mucoase sunt principalele puncte prin care pot pătrunde patogenii, iar anumite zone specializate ale sistemului imunitar sunt plasate strategic în anumite mucoase, aşa cum ar fi tractul respirator şi tractul intestinal.

Alte mecanisme de apărare care luptă împotriva microbilor 

La fel ca sistemul imunitar, corpul nostru are şi alte modalităţi prin care se apără de microorganismele dăunătoare, cum ar fi:

  •       pielea, care este o barieră de apărare
  •       plămânii - mucusul din ei prinde ca într-o capcană particulele străine
  •       tractul digestiv - mucoasa care îl căptuşeşte conţine anticorpi, iar acizii din stomac pot distruge majoritatea microbilor
  •       alte mecanisme de apărare - fluidele corporale, precum sebumul secretat de piele, saliva şi lacrimile conţine enzime antibacteriene, care reduc riscul de infecţie.

Tipuri de sistem imunitar 

Există două părţi principale ale sistemului imunitar: (1) înnăscut şi (2) adaptativ. Aceste două sisteme imunitar nu funcţionează independent unul de celălalt, ci se completează în orice reacţie pe care o au la un agent patogen sau la o substanţă dăunătoare şi sunt strâns legate unul de celălalt.

Sistemul imunitar înnăscut

Sistemul imunitar înnăscut oferă o apărare generală împotriva patogenilor, aşa că mai este numit şi sistem imunitar nespecific. El funcţionează cel mai mult la nivelul unor celule imunitare care luptă, în mare parte, împotriva infecţiilor bacteriene.

Sistemul imunitar adaptativ

În cadrul acestui tip de sistem, există agenţi specifici (anticorpi) care ţintesc patogeni foarte specifici cu care corpul nostru a intrat deja în contact. De aceea, el se numeşte şi sistem imunitar specific. Prin faptul că sistemul imunitar specific învaţă şi se adaptează constant, corpul nostru poate să lupte contra bacteriilor sau virusurilor care se modifică de-a lungul timpului.

Afecţiuni care slăbesc sistemul imunitar

Este important să înţelegem, înainte de a afla care sunt acele afecţiuni asociate cu un sistem imunitar deficitar, că febra este un răspuns al sistemului nostru imunitar. O creştere a temperaturii corpului poate să apară în cazul unor infecţii. Febra este, de fapt, un răspuns al sistemului nostru de apărare, iar această creştere a temperaturii poate distruge unele microorganisme.

Problemele sistemului imunitar pot fi numeroase, aşa că specialiştii au împărţit afecţiunile şi tulburările în patru categorii:

  •       Imunodeficienţele - care pot fi primare sau dobândite
  •       Afecţiunile autoimune - în acest caz, sistemul imunitar atacă propriile ţesuturi, percepându-le ca pe un corp străin
  •       Alergiile - situaţie în care sistemul imunitar are o reacţie exagerată ca răspuns la un antigen
  •       Cancere ale sistemului imunitar.

Imunodeficienţele

Apar când o parte a sistemului imunitar lipseşte sau nu funcţionează corect. Unele persoane se nasc cu imunodeficienţe (numite imunodeficienţe primare), însă ele pot fi şi dobândite printr-o infecţie ori produse de medicamente (numite uneori şi imunodeficienţe secundare).

Imunodeficienţele pot afecta limfocitele B, limfocitele T ori fagocitele. Acestea pot fi temporare sau permanente.

Imunodeficienţele temporare pot fi cauzate de numeroase surse care slăbesc sistemul imunitar. Infecţiile frecvente, inclusiv mononucleoza şi gripa, pot slăbi sistemul imunitar.

Exemple de imunodeficienţe primare: deficienţa de imunoglobulina A, imunodeficienţa combinată severă, sindromul DiGeorge sau displazia timică, sindromul Chediak-Higashi şi boala granulomatoasă cronică.

Imunodeficienţele secundare sau dobândite se dezvoltă, de regulă, după ce persoana a avut o boala, deşi ele pot fi şi rezultatul malnutriţiei, arsurilor ori al altor probleme medicale. Exemple de imunodeficienţe secundare sunt:

  •       Infecţia cu HIV (virusul imunodeficienţei umane) / SIDA (sindromul imunodeficienţei dobândite)
  •       Imunodeficienţele cauzate de medicamente - unele medicamente suprimă sistemul imunotar. De exemplu, pacienţii cu afecţiuni autoimune trebuie să ia medicamente din această clasă, care reduc capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva bolilor.

Când celulele imune sunt ţinta unei infecţii, poate să aibă loc o supresie severă a imunităţii. Imunitatea slăbită poate să apară la pacienţii infectaţi cu HIV, la pacienţii care fac chimioterapie, la cei care urmează un tratament cu medicamente imunosupresoare etc. Şi sarcina suprimă sistemul imunitar al mamei, aşa că va creşte riscul de infecţie.

Afecţiunile autoimune

Aici nu este vorba de un sistem imunitar slăbit, ci de faptul că el atacă în mod greşit organele şi ţesuturile sănătoase din corp, percepându-le ca pe nişte substanţe străine.

Exemple de boli autoimune:

  •       lupusul eritematos sistemic,
  •       artrita idiopatică juvenilă,
  •       boala Graves
  •       scleroderma (scleroza sistemică),
  •       poliartrita reumatoidă
  •       boala celiacă,
  •       spondilita anchilozantă,
  •       diabetul de tip 1,
  •       dermatomiozita juvenilă, iar lista lor nu se opreşte aici.

Alergiile

Acestea apar când sistemul imunitar are o reacţie anormală (exagerată) la expunerea la antigenii din mediul înconjurător. Printre afecţiunile din această categorie se află:

  •       astmul (plămânii sunt extrem de sensibili la anumiţi alergeni),
  •       eczema (numită şi dermatită atopică),
  •       alergiile (la acarieni, la praf, la părul animalelor),
  •       alergiile sezoniere (febra fânului sau rinita alergică este cel mai bun exemplu),
  •       alergiile la medicamente,
  •       alergiile alimentare (peşte, crustacee, ouă, arahide etc.),
  •       alergiile la toxine, cum ar fi la înţepătura albinei etc.

Alergiile sunt, de fapt, o formă de reacţie de hipersensibilitate, ce apare de obicei ca răspuns la alergeni inofensivi din mediu, ca de exemplu polenul sau unele alimente. Reacţiile de hipersensibilitate sunt împărţite în mai multe clase, iar unele dintre acestea sunt cauzate de anticorpi (imunoglobulinele IgE sau imunoglobulinele IgG, care sunt produse de limfocitele B). Alte reacţii sunt cauzate de limfocitele T.

Cancere care afectează sistemul imunitar

Şi celulele care fac parte din sistemul imunitar pot să se dezvolte necontrolat, declanşând apariţia unui cancer. Leucemia este un exemplu - este vorba de dezvoltarea anormală a leucocitelor. Limfomul este un alt exemplu şi reprezintă o formă de cancer mai frecventă la copii.

Suplimente alimentare care întăresc sistemul imunitar

Dacă suspectezi că alimentaţia ta este prea săracă şi nu îţi oferă toţi micronutrienţii de care organismul tău are nevoie - de exemplu, mănânci prea puţine fructe şi legume - administrarea zilnică a unui supliment ce conţine mai multe vitamine şi minerale poate să îţi ofere mai multe beneficii pentru sănătate, dincolo de posibilele efecte benefice asupra sistemului imunitar. Este important să discuţi cu medicul tău despre suplimentele pentru imunitate, întrucât el îţi poate explica în ce doze trebuie să iei anumite vitamine şi minerale.

Medicii nutriţionişti subliniază că o alimentaţie echilibrată şi faptul că ne luăm din alimente cantităţile de nutrienţi recomandate ne vor ajuta să ne menţinem un sistem imunitar normal.

Să nu uităm, deci, că vitaminele A, C şi D, cât şi mineralele precum zincul îndeplinesc un rol important în funcţionarea sistemului imunitar. Dacă ai o alimentaţie săracă în nutrienţi, este posibil ca medicul să îţi recomande să iei suplimente ce conţin aceste vitamine şi minerale.

Suplimente cu zinc pentru imunitate

S-a dovedit că deficienţa de zinc în organism - o lipsă care poate contribui la apariţia unor boli cronice - are un impact negativ asupra modului în care sistemul imunitar răspunde la inflamaţie în cazul adulţilor vârstnici. Aceasta a fost concluzia unui studiu1 din 2015, care a amintit că deficitul de zinc rezultă într-o disfuncţie a sistemului imunitar şi contribuie la inflamaţia sistemica.

Curcumina

Este o substanţă activă pe care o găsim în turmeric, un condiment popular în bucătăria indiană. Oamenii de ştiinţă4 au descoperit că poate asista sistemul imunitar în ceea ce priveşte îndepărtarea plăcilor de de beta-amiloid care se întâlnesc la pacienţii cu boala  Alzheimer.

 

Suplimente cu vitamina D pentru sistemul imunitar

Suplimentele cu vitamina D3 au fost asociate cu modificări ale "comportamentului" sistemului imunitar. Astfel, oamenii de ştiinţă2 subliniază că administrarea unor suplimente cu vitamina D3 în timpul sarcinii (o perioadă în care sistemul imunitar este într-o continuă schimbare) poate modifica sistemul imunitar al bebeluşului nou-născut, într-un mod în care protejează copilul împotriva astmului şi împotriva infecţiilor respiratorii. Şi la adulţii vârstnici au fost observate efecte benefice: s-a demonstrat că vitamina D, la vârstnici, reduce infecţiile respiratorii.

 

vitamina d omega 3 imunitate

 

Probioticele

Şi probioticele ne ajută, în sensul că ele pot contracara efectele adverse ale unui spectru larg de antibiotice, ajutând sistemul imunitar să fie pregătit pentru a răspunde la noi infecţii.

 

Resveratrolul şi pterostilbena

Aceste substanţe se găsesc în fructele de pădure şi în strugurii roşii şi ajută la creşterea exprimării unei gene CAMP (a peptidelor antimicrobiene catelicidine umane), care este implicată în funcţia imunitară. Această genă CAMP îndeplineşte un rol vital în sistemul imunitar înnăscut, spun experţii.

 

Uleiul de peşte

Acest ulei este bogat în acizi graşi, cum este DHA. S-a descoperit că uleiul de peşte sporeşte activitatea limfocitelor B, lucru care ar putea fi un rezultat promiţător pentru acei pacienţi care au sistemul imunitar compromis, spun oamenii de ştiinţă3.

 

Alte suplimente care ar putea ajuta sistemul imunitar

Unele cercetări au demonstrat că subnutriţia şi deficienţele nutriţionale în ceea ce priveşte zincul, seleniul, fierul, cuprul, acidul folic şi vitaminele A, B6, C şi E au influenţe importante asupra răspunsului sistemului imunitar. De aceea, este important să se identifice la timp astfel de carenţe, pentru ca medicul să poată recomanda suplimentele cu vitamine şi minerale necesare pentru a "reumple" rezervele organismului.

Studiile5 arată că anumite vitamine şi minerale au un rol în funcţia sistemului imunitar. Micronutrienţii contribuie la mecanismele naturale de apărare ale corpului pe mai multe paliere: prin faptul că susţin buna funcţionare a barierelor fizice, adică pielea şi mucoasele, prin faptul că ajută imunitatea la nivel celular şi contribuind la producerea anticorpilor.

  •       Vitaminele A, C şi E şi elementele precum zincul sunt de ajutor, contribuind la menţinerea funcţiei pielii, ca barieră împotriva unor factori din exterior.
  •       Vitaminele A, B6, B12, C, D, E şi acidul folic, precum şi mineralele (fierul, zincul, cuprul şi seleniul) funcţionează în combinaţie, pentru a susţine activităţile protectoare ale celulelor sistemului imunitar.
  •       Toţi aceşti micronutrienţi, spun specialiştii5, cu excepţia vitaminei C şi a fierului, sunt esenţiali pentru producerea anticorpilor.

Aportul neadecvat sau carenţa în ceea ce priveşte aceste vitamine şi minerale poate duce la o funcţie redusă a sistemului imunitar, care ne predispune la infecţii.

Vitamine pentru imunitate scăzută

Vitamina C - este unul dintre cei mai mari aliaţi care stimulează sistemul imunitar. De fapt, experţii spun că lipsa vitaminei C poate chiar să ne crească predispoziţia spre îmbolnăvire. Putem opta pentru alimente bogate în vitamina C (portocale, grepfrut, mandarine, căpșune, ardei gras, spanac, kale şi broccoli) sau, la recomandarea medicului, putem lua suplimente cu vitamina C cu eliberare prelungită. Aportul zilnic de vitamina C este extrem de important pentru starea noastră de sănătate, deoarece corpul nu o produce şi nici nu o poate stoca, ea fiind eliminată prin urină.

Vitamina B6 - este vitală pentru că susţine reacţiile biochimice ale sistemului imunitar. Printre alimentele bogate în vitamina B6 se află: peştele de apă rece (somonul şi tonul) şi carnea de pui, legumele verzi şi năutul. Dacă medicul descoperă o carenţă de vitamina B6, el îţi poate recomanda să iei un supliment.

Vitamina E - Este un antioxidant puternic care ajută corpul să lupte contra infecţiilor. Există numeroase alimente bogate în vitamina E, cum ar fi nucile, seminţele şi spanacul, iar în anumite cazuri, medicul tău îţi poate recomanda un supliment cu vitamina E.

Recomandări pentru un sistemul imunitar puternic

Strategiile pe care le adopţi în privinţa unui stil de viaţă sănătos reprezintă un mod bun prin care poţi începe să îţi ajuţi sistemul imunitar.

Prima ta linie de apărare este, deci, să alegi să duci un stil de viaţă sănătos. Aşa că experţii de la Harvard vin cu câteva sugestii şi strategii care ne vor ajuta să ne menţinem sistemul imunitar puternic:

  •       Nu fuma. Dacă fumezi, încearcă să abandonezi acest viciu.
  •       Adoptă o alimentaţie sănătoasă, bogată în fructe şi legume.
  •       Fă mişcare în fiecare zi - ideal ar fi cel puţin 30 de minute.
  •       Menţine-ţi greutatea la un nivel considerat normal.
  •       Dacă bei alcool, consumă-l cu moderaţie.
  •       Dormi suficient, 7 sau 8 ore pe noapte. Oamenii de ştiinţă au desscoperit că privarea cronică de somn poate reduce răspunsul sistemului imunitar şi poate să reducă circulaţia globulelor albe.
  •       Ia-ţi măsuri de precauţie pentru a evita infecţiile, cum ar fi să îţi speli mâinile des, cu apă şi săpun, şi să găteşti carnea la temperaturile corespunzătoare.
  •       Încearcă să reduci sursele de stres, iar dacă ai deja un stil de viaţă stresant, apelează la tehnicile de relaxare. Stresul cronic poate să suprime răspunsul sistemului imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva îmbolnăvirii. Aşa că dacă vei reuşi să reduci sursele de stres, această măsură te va ajuta să previi infecţiile şi alte afecţiuni.
  •       Petrece timp afară, în lumina soarelui - Razele soarelui pot fi benefice pentru sistemul nostru imunitar. Cercetătorii au descoperit că razele soarelui energizează limfocitele T care luptă contra infecţiei şi tot ei spun că soarele are un rol important în imunitatea noastră.

 

 

Bibliografie:

  •       1"Zinc deficiency enhanced inflammatory response by increasing immune cell activation and inducing IL6 promoter demethylation", publicat în 2015, în Molecular Nutrition Food Research; Carmen P. Wong, Nicole A. Rinaldi, Emily Ho.
  •       2"Vitamin D supplementation during pregnancy: Effect on the neonatal immune system in a randomized controlled trial", publicat în 2018, în The Journal of Allergy and Clinicla Immunology; Eve Hornsby, Paul E. Pfeffer, Nancy Laranjo, William Cruikshank, Marina Tuzova, Augusto A. Litonjua, Scott T. Weiss, Vincent J. Carey, George O'Connor, Catherine Hawrylowicz.
  •       3"DHA-enriched fish oil targets B cell lipid microdomains and enhances ex vivo and in vivo B cell function", publicat în 2013, în Journal of leukocyte biology; autori Eric A. Gurzell, Heather Teague, Mitchel Harris, Jonathan Clinthorne, Saame Raza Shaikh, Jenifer I. Fenton.
  •       4"Innate immunity and transcription of MGAT-III and Toll-like receptors in Alzheimer's disease patients are improved by bisdemethoxycurcumin", publicat în 2007, în  Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America; autori Milan Fiala, Philip T. Liu, Araceli Espinosa-Jeffrey, Mark J. Rosenthal, George Bernard, John M. Ringman,James Sayre, Laura Zhang, Justin Zaghi, Sheila Dejbakhsh, Ben Chiang, James Hui, Michelle Mahanian, Anita Baghaee, Pamela Hong, John Cashman.
  •       5"Selected vitamins and trace elements support immune function by strengthening epithelial barriers and cellular and humoral immune responses.", publicat în The British Journal of Nutrition, în 2007; autori: Maggini S, Wintergerst ES, Beveridge S, Hornig DH.
  •       National Institute of Allergy and Infectious Diseases - https://www.niaid.nih.gov/research/immune-system-overview
  •       Harvard Medical School - https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-boost-your-immune-system
  •       Cartea "How does the immune system work?", publicată pe www.ncbi.nlm.nih.gov; Cologne, Germany: Institute for Quality and Efficiency in Health Care (IQWiG).
  •       National Institute of Allergy and Infectious Diseases - https://www.niaid.nih.gov/research/immune-system-disorders
Lăsați un comentariu
Contactați-ne